E. O.: Tineti-va portul

Frumos port avem noi, dragii mei, de mai frumos nu se poate. Mânile nevestelor noastre chindisesc puişori şi bănicei, cari de cari mai mândri şi mai frumoşi, ţes crătinţe înflorite şi împănate de gândeşti că-s scrise nu alta şi se uită lumea aminune la ele. Au nevestele noastre şi brâne frumoase şi ii mândre şi năframe şi chindeie de pus în cap pe cari le potrivesc mai frumos ca oricine,
Noi bărbaţii încă avem din mila lui Dumnezeu portul nostru românesc, ca şi al femeilor, moştenit din moşi-strămoşi cu opinci, cu cioareci, cu cămăşi cu mâneci largi şi aduse pe sub şerpar până pe aproape de genunchi, cu căciulă ori cu pălărie, cu cojoc ori cu yeche şi în sfârşit cu toate celelalte, cari-l fac pe Român de-aşa, încât când îl vezi gândeşti şi zici: Unu-i Românu pe lumea asta şi pace…
Giaba însă că vremurile astea întoarse de astăzi îs făcute tot pe schimonoseli şi pe lucruri nouă…
Numai ce-l vezi pe cutare, că-şi strâmtează mânecile dela cămaşe şi-şi pune bumbi, vezi Doamne îi stă mai bine şi nu şi le moaie în toate cele, nătărău de el; ba ce-l vezi pe altul că-şi înhamă nişte cismoaie cât o zi de post, de de-abia şi le târâie după el ca un sas bătrân, altul apoi mai dihai decât aceştia crede că-i stă bine dacă se împopoţănează cu un ţugui de pălărie nemţească în cap. Doamne apără… curată batjocură.
Muierile apoi îs şi mai şi. Bagseama or fi mai slabe de înger, că le ademeneşte toată nimicura şi ce-i dreptul le-a mai fi trăgând câte-odată de mânecă şi lenea săraca, că mare doamnă-i ea.
Stanca din coastă şi-a pus cipcă, cumpărată dela nu ştiu ce jidov din oraş, în loc de chindiseală, ci-că nu-i dă atâta lucru. Crez şi eu, numai cât te-a ţinea draga mea? Ştie doar lumea întreagă că marfă mai slabă ca jidovu nu vinde nime. Şi-apoi nu-s mai frumoşi puişorii şi băniceii tăi decât împestriţeala aia de colori? Chiar şi în viaţa de toate zilele jidovului îi place tot ce-i tulbure, aşa şi acolo în mirozenia aceea ce ţi-o vinde ţie amestecă tot felul de colori; verde, care niciodată nu-I în chipul ierbii lăsată de Dumnezeu drăguţu, vânăt, care nici pe departe nu seaman cu seninul bolţii cerului şi roşu-negru ca păcura că aşa-i place jidanului…
Chiva de peste uliţă şi-a cumpărat şi ea o zdreanţă de rochie, pentru că, vezi, la ce să mai ţese crătinţe şi să mai spele poalele, tot lucruri de nimic şi pierdere de vreme. Lenea săraca, cum am zis mai mai adineaori.
Astă-vară apoi am fost într’un sat pe unde nu mai umblasem demult şi vă spun drept m’am crucit nu altceva. Toate fetele erau cu coadele lăsate pe spate ca săsoicile, ba-şi mai agăţaseră şi nişte Frunze numai ca alea’n cosiţe. Ce-o mai fi şi asta Doamne? Coada veacului, mă gândeam. Numai mierţele săsoaicelor să le mai fi aşezat în cap, c’apoi erau curat ca nişte cămile.
Dumnezeu doar de-aceea a lăsat şi portul pe faţa pământului, ca să se poată deschilini Românul de Sas, de Ungur şi de alte naţii străine nu numai prin grai ci şi prin înfăţişare.
Închipuieşteţi numai, dragă cetitorule, că odată mergând pe drum ar striga cineva după tine: <<Mă Honţ,mă, ian stai o ţâră>>, nu ştiu zău veniţi-ar la socoteală, ori ba.
De altfel din încrucişarea aceasta a porturilor se mai naşte iară necaz şi un păcat nemaipomenit de mare, strigător la cer: înstrăinarea de neamul tău. N-o să credeţi asta. Să întrebaţi însă despre Românii din Secuime, cum s-au ungurit ei? O să vedeţi că mai întâi şi-au lăsat portul după aceea au început a striga la joc: “Asta-i lelea chedveşa, Nu şti fierbe leveşa.”, adecă şi-au pocit limba, dup’aceea stricându-şi limba din ce în ce, încetul cu încetul s-au ungurit de tot, aşa fel încât astăzi rar mai întâlneşti Român prin părţile acelea, cu care să te poţi înţelege cum se cade.
Ţineţi’vă dar portul, dragii mei, pentru legea, pentru limba şi neamul nostru, neam cu care altul pe sub soare nu se poate asemăna.

Revista “Ţara noastră”, Anul I, Nr. 24, 10 iunie 1907, pagina 391

http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/taranoastra/1907/BCUCLUJ_FP_451581_1907_001_024.pdf

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s