Guvernul pregătește măsuri speciale pe piața terenurilor pentru anul 2014 – când STRĂINII vor putea cumpăra pamânt în România

De Claudiu Zamfir 

Ministerul Agriculturii pregătește măsuri de protecție cu aplicare de la 1 ianuarie 2014, de când străinii vor putea cumpăra pe persoană fizică terenuri agricole în România, o condiționalitate vizată fiind imposibilitatea de revânzare a suprafeței în mai puțin de 10 ani de la achiziționare.

”La minister, primim propuneri de la asociațiile de agricultori și alte părți interesate pentru măsurile legislative pe care dorim să le introducem în vederea reglementării pieței funciare, în condițiile în care de la 1 ianuarie 2014 România trebuie să permită și persoanelor fizice străine să achiziționeze terenuri agricole”, a declarat, vineri, ministerul de resort, Daniel Constantin, pentru cursdeguvernare.ro.

El a susținut că măsurile vizează creșterea competitivității exploatărilor agricole și evitarea speculei cu terenuri.

Potrivit lui Constantin, restricțiile se vor aplica atât străinilor, cât și românilor.

Contactat de cursdeguvernare.ro, secretarul de stat din MADR Daniel Botănoiu a enumerat o serie de măsuri care ar putea să fie introduse în legislație:

  • Odată achiziționate pe persoană fizică, terenurile nu mai pot fi revândute decât după 10 ani. Astfel, se urmărește evitarea situațiilor în care persoanele fizice ar cumpăra terenuri fără să le introducă în exploatare agricolă, ci numai pentru a aștepta un moment de creștere a prețurilor, pentru a le vinde la preț de speculă. Măsura ar împiedica, însă, și persoanele fizice române să revândă din terenul achiziționat, în situații-limită în care ar avea nevoie urgentă de bani. ”Moromete, dacă vrea să vândă teren, poate să-și facă o firmă și să-l cumpere pe societate comercială, nu pe persoană fizică. Poți să găsești și alte formule, îl pui gaj și te împrumuți”, a explicat Botănoiu.
  • După achiziționarea terenului agricol, persoana fizică va fi obligată să nu îi schimbe destinația timp de cel puțin 20 de ani. ”Dacă vrei să-ți pui celule fotovoltaice sau să-ți faci piscină pe terenul agricol, trebuie să-ți cumperi terenul pe firmă și să-l introduci în evidențele contabile”, a spus secretarul de stat.
  • Cei care cumpără terenuri agricole pe persoană fizică va trebui să aibă studii de specialitate în agricultură sau o anumită experiență în domeniu. Secretarul de stat Botănoiu spune că astfel se urmărește creșterea productivității în agricultură. Cine nu are studii de specialitate poate să-și deschidă firmă, să cumpere terenurile pe societate comercială și să angajeze specialiști în agricultură.
  • Măsuri de control al prețurilor. Agenția Domeniilor Statului va interveni pe piața funciară pentru a media relația între cumpărători și vânzători. Botănoiu susține că astfel vor fi evitate cazuri în care un șef de asociație de fermieri care controlează sursele de apă dintr-o zonă sistează alimentarea pentru irigarea suprafeței deținute de un anumit membru pentru a-i scădea prețul terenului în scopul achiziționării la un preț mai mic de către președinte. De asemenea, ministerul are în vedere introducerea unor drepturi de preemțiune la terenurile agricole în favoarea proprietarilor terenurilor învecinate sau în favoarea ADS.

Pericolul cumpărării terenurilor de către străni – achizițiile în scopuri acaparative

La Tratatul de aderare la Uniunea Europeană, România a obținut o derogare de șapte ani, însă de la 1 ianuarie 2014 este obligată să permită cetățenilor străini din statele membre ale UE și Spațiului Economic European să cumpere teren agricol, pe persoană fizică, în România.

Liberalizarea poate da naștere unor riscuri privind securitatea alimentară, care au fost evidențiate și la Forumul Economic de la Davos din ianuarie 2013.

În concluziile reuniunii s-a reținut că guvernele trebuie să trateze separat achizțiile de terenuri agricole în scop de investiții și cumpărările în scopuri acaparative (land grabbing).

Astfel, liberalizarea vânzării terenurilor către persoane fizice străine comportă 3 riscuri:

  • Cumpărarea de suprafețe mari de teren de către cetățeni din state care au un anumit deficit de terenuri agricole. ”Un stat care nu are resurse caută să-și asigure necesarul de alimente cu resursele altui stat”, a explicat Botănoiu.
  • Pot exista state care dețin resurse mari de producție și care au interesul să blocheze producția dintr-o țară concurentă. Astfel cetățeni străini ar putea cumpăra suprafețe mari de terenuri pe care să le scoată din circuitul agricol sau să le lase pârloagă, într-un anumit orizont de timp în care să se producă mutații de prețuri pe piețele regionale de produse agricole.
  • Un alt risc ar fi ca unele persoane fizice să cumpere terenuri fără să le exploateze, așteptând creșterea prețurilor pentru a le revinde în profit. Astfel, terenurile agricole respective ar fi scoase din circuitul de producție, cu efecte negative asupra pieței de produse agricole.

sursa: CursDeGuvernare.ro

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s