Dezvăluiri de familie din viaţa poetului şi omului politic Octavian Goga

Octavian Goga – Foto arhiva familiei

Octavian Goga (centru), Aurel Vlaicu (dreapta) si Caragiale (stanga) – Foto arhiva familiei

La zece kilometri de Sibiu, în comuna Răşinari, casa în care s-a născut Octavian Goga a rămas exact ca în anii copilăriei sale, iar unul dintre urmaşii săi povesteşte cât de mult a iubit poetul aceste locuri.

Drumul îngust care traversează Răşinariul spre Păltiniş curge printre case semeţe, lipite parcă de aleea pietruită. De după un colţ de alee, o casă văruită în alb, îmbrăcată aproape complet în iederă, răsare gata să spună poveşti.

Casa datează de dinainte de 1800 şi a aparţinut familiei preotului Ion Bratu, bunicul lui Goga. Clădirea, care nu este deschisă circuitului turistic, a fost moştenită de Constantin Bucşan (57 de ani), strănepotul lui Goga din partea surorii acestuia. Patul cu baldachin în care a venit pe lume Goga, pe 1 aprilie 1881, mobilierul de lemn pictat, vasele de pământ în care se gătea, masa la care s-au născut multe din poeziile poetului, toate au rămas la locul lor.

„Eminescu a trecut prin această casă când mama lui Octavian Goga era mică. Membrii familiei au luat-o pe ea de pe cuptor şi l-au pus pe Eminescu să doarmă acolo. Poetul era în drum spre Ţara Românească“, povesteşte Constantin Bucşan.

Familie de intelectuali

În antreul casei de la Răşinari, biblioteca veche de mai bine de o sută de ani, plină în mare parte cu carte religioasă, a rămas neatinsă. Într-o familie de intelectuali, printre cărţi şi discuţii despre patriotism şi unire, avea să se formeze cel care a rămas în istorie drept „poetul pătimirii noastre“.

Goga a avut două surori, Victoria şi Claudia, cea din urmă fiind bunica lui Constantin Bucşan şi a actriţei Ilinca Tomoroveanu. De asemenea, a avut şi doi fraţi: Victor, mort la un an, şi Eugen, cu care a şi fost plecat pe front. Toţi membrii familiei au avut încercări literare.

„Fraţii Eugen şi Octavian Goga se iubeau foarte mult, amândoi s-au înrolat voluntar în Primul Război Mondial. Eugen a fost rănit serios. Octavian Goga a lucrat la biroul de presă al armatei, pe front, acolo. Toţi membrii familiei au avut încercări literare. De exemplu, Eugen Goga a scris un roman: «Cartea facerii»“, povesteşte strănepotul poetului.

Răşinariul din poeziile lui Goga

Poetul face clasele primare în satul natal, la şcoala care, astăzi, îi poartă numele. Apoi, pleacă la liceu, la Sibiu, de unde este însă nevoit să se mute la Braşov. „Când era licean, a trebuit să plece de la liceul maghiar din Sibiu din cauza persecuţiilor, era un pic mai încăpăţânat, cum e toată familia, avea ceva de spus şi profesorii maghiari nu erau mulţumiţi de atitudinea lui. Atunci a fost nevoit să se multe la Braşov, la liceul Şaguna, pe care l-a absolvit“, povesteşte Constantin Bucşan. După liceu, Goga a absolvit facultatea de litere, la Budapesta.

Extrem de legat de loc şi de oameni, Goga va reveni periodic la Răşinari, peisajul unic de aici fiind de altfel cel care l-a inspirat atunci când avea să scrie. „Când venea aici, mergea pe la oameni. A scris şi aici, a scris despre sat. Vorbind cu localnicii, cunoscându-i, era mai uşor“, povesteşte strănepotul poetului.

Pe poarta casei au intrat, pe vremuri, nume celebre, prieteni cu Goga. De altfel, o fotografie păstrată în arhiva familiei îl surprinde pe poet, alături de mai multe persoane, printre care scriitorul Ion Luca Caragiale şi aviatorul Aurel Vlaicu, în curtea casei îmbrăcate în iederă.

„Au venit şi Aurel Vlaicu, şi Caragiale. Era prieten cu mai mulţi oameni din lumea literară. Cu Arghezi, de exemplu, avea idei total diferite, dar se stimau reciproc. Pe Aurel Vlaicu l-a susţinut serios în proiectele lui. Goga s-a implicat activ în lupta pentru eliberarea Transilvaniei, a şi fost închis o lună de zile, la Szeged, acolo unde l-a vizitat Caragiale. Erau prieteni!“, mai spune strănepotul poetului.

Prim-ministrul Goga

Din viaţa poetului nu au lipsit nici momentele amuzante. Prim-ministru al României între 28 decembrie 1937 şi 11 februarie 1938, Goga a trăit, în perioada respectivă, două momente rămase memorabile peste timp.

„Când era prim-ministru trebuia să ţină un discurs la radio şi a luat un taxi, ca să nu întârzie. Şoferul habar nu avea pe cine luase în taxi, căci nu erau televizoare pe atunci, nu erau mediatizaţi. Au ajuns la radio şi Goga l-a rugat să-l aştepte. Şoferul i-a spus «Domnule, nu pot, că vreau să ajung acasă. Vorbeşte domnul prim-ministru la radio». Şi Goga i-a dat un bacşiş atunci, şoferul a stat, s-a gândit şi a zis: «Mai dă-l încolo de prim-ministru», vă aştept pe dumneavoastră“.

Tot în perioada respectivă veneau la el tot felul de oameni, cu diferite cereri – să-i scutească de impozit, să le scape băieţii de armată şi, uneori, chiar să intervină în procese, în diferite cauze, pentru unul sau altul. El refuza de fiecare dată. O singură dată a cedat, însă, şi a semnat graţierea pentru un deţinut, dar, până să se pună în aplicare graţierea, deţinutul a evadat“, încheie, zâmbind, Constantin Bucşan, strănepotul lui Goga.

Articol exceptional de la Revista HISTORIA

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s