Generația Z, crescută de internet

Citam integral articolul „Generația Z, crescută de internet” de pe site-ul Adevarul.ro

| Prăpastia între puștii de azi și părinții lor

Prăpastia între puștii de azi și părinții lor, adică puștii de acum 30 de ani, a fost adâncită de evoluția unei societăți eliberate de restricțiile comuniste, dar și de schimbările tehnologice.

Generaţia de copii născuţi după 1996 a fost botezată în multe feluri: Generaţia Z, Generaţia internetului, iGeneraţia… Ei şi-au trăit întreaga viaţă sub „dominaţia” World Wide Web-ului, spre deosebire de Generaţia Y (copiii născuţi între 1980 şi 1995) şi de Generaţia X (copiii născuţi între 1961 şi 1979). Pentru Generaţia Z, internetul este ceea ce a reprezentat televiziunea pentru Generaţia X. În era tehnologiei, iPod-ul a luat locul bătrânului pick-up şi discurilor de vinil, iar calculatoarele româneşti HC pe care se jucau puştii de altădată se mai găsesc doar în muzee.

De ce sunt mai rebeli

Puştii de astăzi sunt recalcitranţi şi mai răzvrătiţi decât cei care au trăit în anii ’80, au convingerea mulţi adulţi şi sunt îndeptăţiţi să creadă acest lucru văzându-i cât de zgomotos se manifestă. „Înainte de ’90, cu toţii eram obedienţi în spaţiul public pentru că eram forţaţi. Astăzi, regulile sunt mai permisive, iar adolescenţilor li s-a cultivat un alt gen de atitudine. Aceasta nu înseamnă însă că sunt mai curajoşi”, explică sociologul Alfred Bulai.

Adolescenţi rebeli existau şi în regimul comunist, doar că modul lor de răzvrătire era diferit. Un gest de frondă era atunci să nu meargă cu matricola la liceu sau să poarte alte haine decât uniforma. Fumatul era un obicei mult mai răspândit în rândul adolescenţilor înainte de ’90, comparativ cu zilele noastre, frecvenţa acestuia fiind de peste două ori mai mare. Puştii de astăzi compensează însă cu alte vicii, cum ar fi consumul de droguri.

Tehnologia creează handicapuri

Puştii care trăiesc în era tehnologiei au o deschidere mult mai mare la informaţii, ceea ce ar trebui să fie un avantaj pentru dezvoltarea lor intelectuală. Există însă şi un revers al medaliei: invazia tehnologiei expune copiii şi adolescenţii unor riscuri. Calculatorul poate face multe lucruri în locul lor, aşa încât unii puşti ajung în situaţia de a nu putea face calcule simple sau de a nu şti să scrie de mână.

Tehnologiile afectează abilităţile sociale ale copiilor şi inhibă gândirea creativă. Specialiştii susţin că mulţi dintre adolescenţii care se izolează în lumea virtuală nu sunt capabili să identifice emoţii şi sentimente la persoanele din jurul lor. Un „efect secundar” al folosirii computerului este şi comportamentul agresiv.

Adolescentele de astăzi nu visează să ajungă Nadia Comăneci, precum cele din anii ’80. Nici băieţii nu mai sunt atraşi de sportul de performanţă, exceptând poate pasiunea pentru fotbal, dar pusă în practică mai degrabă cu mingi virtuale. Aproape jumătate (47%) dintre copiii din România nu practică niciun fel de activitate sportivă, relevă un sondaj publicat de Procter & Gamble.

Vor meserii bănoase

Că societatea de astăzi este orientată către câştig se vede în aspiraţiile puştilor legate de carieră. „Adolescenţilor de astăzi nu le mai este clar că o carieră trebuie să înceapă cu şcoala, cu studiile. Ei au ca modele indivizi care au succes fără să fi făcut prea multă şcoală. Aşa se face că puştii ajung să caute căile scurte de a obţine bani: fetele sunt interesate de meserii precum modellingul, iar băieţii de sport, de fotbal în special”, explică sociologul Mircea Kivu.

De altfel, orientarea către câştiguri imediate se observă la multe dintre târgurile de joburi, unde absolvenţii de liceu caută posturi de conducere bine plătite. „La o şedinţă cu părinţii, diriginta băiatului meu, care este clasa a VI-a, ne-a povestit că a făcut un sondaj în clasă despre meseriile pe care le vor copiii. Trei sferturi dintre ei au spus că ar vrea să devină patroni”, ne-a spus Diana (41 de ani) din Bucureşti.

Adolescenţii care sunt totuşi conştienţi că nu pot trece peste etapa studiilor se orientează către profesii pragmatice. „Înainte de ’90, exista un interes mare pentru profesii precum cea de medic sau de avocat. Acum, tinerii sunt interesaţi să-şi dezvolte abilităţile comerciale mai degrabă, decât pe cele care au legătură cu ştiinţele ori cu creativitatea.

De exemplu, la filosofie erau în trecut 20-30 de candidaţi pe loc, iar acum abia dacă mai există concurenţă. Predagogia şi agronomia nu mai sunt nici ele căutate”, mai spune sociologul Alfred Bulai. Tot mai căutate vor deveni, potrivit acestuia, domeniile noi, cum ar fi comunicarea şi relaţiile publice, dar şi cele din industria IT&C.

„Puştii caută căile scurte de a obţine bani: fetele sunt interesate de meserii precum modellingul, iar băieţii de sport, de fotbal în special. ”

Mircea Kivu sociolog

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s