UE dicteaza, Grecia se supune

Grecii, puşi la muncă de UE şase zile din şapte

Creditorii insistă ca Atena să introducă săptămâna de lucru de şase zile şi să taie salariile. Criza datoriilor duce la măsuri de neînchipuit şi pentru alte ţări ale zonei euro.

Troica creditorilor (Comisia Europeană, FMI şi Banca Centrală Europeană) vrea să le impună grecilor un program de lucru de şase zile pe săptămână, în schimbul celui de-al doilea program de salvare, se arată într-o scrisoare a Troicii citată de presa elenă şi cea occidentală. În plus faţă de săptămâna de lucru mai lungă, scrisoarea cere Greciei să introducă alte reforme pe piaţa muncii, cum ar fi reducerea salariului minim şi modificarea limitelor privind orele suplimentare.

Astfel de cereri au intensificat tensiunile politice din coaliţia din Grecia. Premierul Antonis Samaras a declarat săptămâna trecută la o reuniune a Partidului Conservator că aceste măsuri de austeritate mai recente ar face parte din „ultimul pachet de reduceri de cheltuieli.” Raportul final al Troicii este aşteptat în luna octombrie când, în funcţie de rezultatele evaluării, Grecia ar putea primi sau nu viitoarea tranşă de împrumut. Potrivit legislaţiei UE, săptămâna de lucru trebuie să fie de cel mult 48 de ore.

Întrebaţi despre existenţa unor astfel de cerinţe, oficiali ai Comisiei Europene au evitat să comenteze. Jurnaliştii au insistat şi au cerut purtătorului de cuvânt al CE să fie mai explicit. „Nu comentaţi pentru că scrisoarea cu aceste măsuri nu există sau nu comentaţi pentru că nu puteţi spune nimic?”. „Nu pot să spun”, a precizat oficialul CE. Între timp, tot mai multe mesaje dinspre UE se radicalizează.

Germania cere Atenei măsuri rapide, eficiente şi rezultate, în timp ce premierul liberal al Olandei, Mark Rutte, un proeuropean aflat în plină campanie electorală, a comutat discursul pe mesaje radicale printre care unul referitor la Grecia, căreia nu ar trebui să i se ofere mai mult ajutor. Oficialii CE au precizat că nu vor comenta în niciun fel declaraţiile unui premier în campanie electorală.

Ciprul taie de la preafericiţi

Între timp, Ciprul aşteaptă să primească evaluarea Troi-cii şi rata ajutorului de salvare de la UE, dar autorităţile de la Nicosia au fost nevoite să treacă la tăieri. Primii care au acceptat sacrificiul au fost şefii Bisericii Ortodoxe. Conducerea Bisericii Ortodoxe cipriote, ale cărei venituri au fost dramatic afectate de criza economică, a acceptat săptămâna aceasta o reducere cu 25% a salariilor clericilor, în timp ce personalul laic va primi cu 15% mai puţin, relatează AFP.

Arhiepiscopul Chrysostomos al II-lea şi episcopii săi au anunţat de asemenea că vor renunţa la al 13-lea salariu.

Spania: imigranţii, tăiaţi de la tratamente medicale

În Spania, lupta pentru reducerea cheltuielilor publice a declanşat o controversă între medici, o parte dintre ei refuzând să mai acorde îngrijiri medicale gratuite imigranţilor ilegali, invocând o lege care le permite acest lucru în baza programului măsurilor de austeritate. Actul normativ, scrie Agerpres, este impus de guvernul central spaniol şi constituie o parte a unui set de măsuri dure de austeritate prin care să fie evitat un plan de salvare internaţional.

Cinci din cele 17 regiuni autonome ale Spaniei (inclusiv Catalonia şi Andaluzia) au precizat însă că vor acorda tratament imigranţilor care nu au actele în regulă. Potrivit unor estimări este vorba despre aproximativ 150.000 de imigranţi fără acte, iar medicii care refuză să aplice regula centrală arată că astfel de „economii” ar fi nesemnificative pentru bugetul de stat.

În privinţa problemelor de împrumut ale Spaniei, o măsură-cheie era aşteptată de pieţe ieri odată cu şedinţa Băncii Centrale Europene. Atât Spania, cât şi Italia – al cărui premier s-a întâlnit ieri la Roma cu preşedintele Comisiei Europene Jose Barroso – aşteaptă o interveţie decisivă a BCE pe piaţa obligaţiunilor suverane.

Intervenţie decisivă a BCE

Mario Draghi, preşedintele Băncii Centrale Europene, a anunţat ieri un plan de cumpărare de obligaţiuni suverane ale statelor din zona euro. Măsura se va adresa distorsiunilor severe de pe piaţa obligaţiunilor suverane şi era aşteptată mai ales în Spania şi Italia, ale căror costuri de împrumut ameninţă să devină nesustenabile.

sursa: Adevarul.ro

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s