Azi celebrăm un pianist român de marcă, unul dintre PIONII muzicii clasice

Mihail Jora a fost compozitor, dirijor şi pianist român care şi-a valorificat talentul prin compunerea a o serie de lucrări orchestrale, lucrări muzicale de cameră, muzică corală şi vocală, multe dintre acestea fiind inspirate de tradiţia naţională, cum ar fi lucrarea simfonică „Privelişti moldoveneşti“ (1924) sau cele trei lucrări de muzică corală – „Moşul“, „Slutul“ şi „Toaca“ (1924).

Compozitorul Mihail Jora s-a născut la 2 august 1891 în Roman şi şi-a început studiile muzicale la Conservatorul din Iaşi, continuându-le apoi la Leipzig. Izbucnirea primului Război Mondial l-a determinat pe acesta să întrerupă o perioadă studiul, luptând pe front. După ce războiul s-a finalizat, Jora şi-a reluat studiile, dar în capitala franceză.

Odată reîntors în ţară, compozitorul a desfăşurat o bogată activitate atât ca pianist, dirijor şi critic, cât şi ca director muzical al Societăţii Române de Radiodifuziune – începând cu 1928 – şi ca profesor de compoziţie la Conservatorul din Bucureşti – începând cu 1929.

Jora a jucat şi rolul de mentor pentru mulţi care îşi doreau să facă performanţă prin studiul muzicii. Astfel, unul dintre elevii săi a fost pianistul şi compozitorul român Dinu Lipatti.

Jora a compus primele balete româneşti, „Curtea veche“, „La Piaţă“, „Când strugurii se coc” şi „Întoarcerea din adâncuri“, în care a folosit, cum se presupune că el însuşi mărturisea, „subiecte din viaţa românească, pe mişcări şi ritmuri scoase din jocurile caracteristice populare româneşti“. Opera sa cuprinde şi o multitudine de lieduri, dintre care cel mai cunoscut este cel scris pe versuri de Octavian Goga – „Cinci cântece, opus 11” sau lucrări camerale, dintre care amintim doar „Cvartetul de coarde, opus 9“, compus în anul 1926.

Dupa creaţia lui George Enescu, cea a lui Mihail Jora a produs în sfera muzicii clasice cea mai însemnata influenţă. În perioada cuprinsă între cele două razboaie mondiale, muzica lui a constituit, pe lângă aceea a lui George Enescu, un îndemn pentru tinerii compozitori români, influentând gândirea lor armonica.

În 1955, Jora a fost numit membru al Academiei Române. Compozitorul a murit la 10 mai 1971, la Bucureşti. În onoarea sa, Studioul de Concerte al Palatului Radio poartă numele Mihail Jora, iar Uniunea Criticilor Muzicali organizează anual la Bucureşti „Concursul naţional de interpretare muzicală Mihail Jora“.

sursa: Ghimpele.ro

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s