Alocutiunea rostitã in 2006 de Mihai Razvan Ungureanu, pe atunci Ministru de Afaceri Externe – cu privire la asa-zisul progrom de la Iasi

Mihai Razvan Ungureanu, fan al fraudei holocaustologice

Ceea ce vã voi spune de fapt trebuie citit în douã chei şi trebuie înţeles de douã ori.
Pe de-o parte, este într-adevãr mesajul ministerului pe care am onoarea sã-l conduc şi,
implicit, al Guvernului din care am onoarea sã fac parte, iar pe de altã parte, este mesajul
meu, care nu este scris. Daţi-mi voie sã încep cu ceea ce este fraza oficialã şi sã termin
altfel decât înţelegeau colegii mei s-o facã în alte prelegeri.

Ilustrisime Domnule rector,
Doamnã ambasador,
Domnule ambasador,
Domnule consilier prezidenţial,
Domnule director,
Doamnelor şi domnilor,

Istoria impresionantã a evreilor din Iaşi este marcatã de evenimente tragice. Pogromul care a fost organizat şi a avut loc aici în vara lui 1941, „trenurile morţii” au reprezentat apogeul tragic al unui şir de incidente inacceptabile, ale cãror victime au fost oameni obişnuiţi, ucişi în urma unor acţiuni cãrora nimeni şi niciodatã nu le va putea gãsi vreo justificare. La 65 de ani depãrtare de acele cumplite zile de 28 şi 29 iunie 1941, ne aflãm astãzi la Iaşi pentru a aduce, poate, cel mai pios omagiu acelor concetãţeni care au cãzut victime însângeratelor acţiuni conduse de autoritãţi române din acea vreme, pentru un
singur şi neiertat pãcat, acela de a fi fost evrei.
Aceastã conferinţã, organizatã în premierã de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” în parteneriat cu Universitatea „Al.I. Cuza” din Iaşi, cu Centrul pentru Studierea Istoriei Evreilor şi cu Federaţia Comunitãţilor Evreieşti din România, ne oferã ocazia de a prezenta cele mai recente studii privind Holocaustul din România în general şi, în special, episodul Pogromului de la Iaşi.Salut cu aceastã ocazie numãrul mare de participanţi din ţarã şi din strãinãtate, precum şi audienţa largã de care se bucurã acest eveniment, exprimându-mi în acelaşi timp speranţa cã, alãturi de comemorarea Zilei Holocaustului în plan naţional, aceastã manifestare va putea deveni periodicã. Credem cã meritã subliniatã importanţa organizãrii
unor asemenea evenimente în România, o ţarã în care, pânã nu demult, istoria Holocaustului era un subiect tabu, iar diseminarea informaţiilor despre Holocaust era cenzuratã. Istoria însã face prezentarea trecutului absolut necesarã la nivelul societãţii din ţara noastrã; istoria are o funcţie pedagogicã şi moralã totodatã. Amploarea inimaginabilã pe care a
cãpãtat-o ura în trecut şi crimele de neînţeles care au urmat sunt motivele pentru care trebuie sã ne asigurãm cã asemenea lucruri nu se vor mai repeta. Datoria noastrã de onoare este de a lupta într-un front comun împotriva oricãrei manifestãri de intoleranţã pe criterii etnice sau religioase.
Nu pot sã nu menţionez, mai ales în acest cadru, doamnelor şi domnilor, îngrijorarea noastrã cu privire la intensificarea actelor antisemite în unele pãrţi ale societãţii, chiar şi în ţãri europene, şi nu pot sã nu insist asupra necesitãţii reluãrii iniţiativelor la nivel înalt
menite a pune bazele unei cooperãri europene şi continentale cu scopul eradicãrii acestui fenomen inadmisibil. Daţi-mi voie sã vã aduc aminte cã România a propus ca în anul 2007, sub egida OSCE, sã organizeze o conferinţã internaţionalã referitoare la combaterea actelor de intoleranţã.
Existã un verset celebru în Biblie care începe, în traducerea lui Galaction, cu urmãtoarele cuvinte: „Acolo şezum şi plânsem”. Geografia durerii din România cuprinde oraşul Iaşi. Eu cred cã a organiza la Iaşi – în zile când încã mai existã limbaj agresiv, când încã mai existã violenţã, când încã mai existã suspiciune, când încã existã imoralitate,
chiar şi în rândul celor care ştiu sã ţinã un condei în mân㠖 o asemenea
conferinţã e foarte important. Şi, de fapt, acest gest al nostru este unul care ne uneşte.
Este poate cel mai frumos gest de solidaritate de care societatea românã are încã nevoie, pentru cã aici nu vorbim numai de vii, aşa cum cred unii, aici vorbim de fapt de trecutul nostru pe care trebuie sã ni-l asumãm, aşa cum a fost el, cu bune şi cu rele, cu lucruri
abominabile şi cu gesturi sublime.
Şi încã ceva, doamnelor şi domnilor. Faptul cã suntem cu toţii în aceastã salã, în corpul vechi al Universitãþii ieşene, aratã cã putem sã fim solidari în faþa oricãrei intenţii de a readuce violenţa şi agresivitatea în societatea româneascã. Eu cred cã abia aceastã
conferinţã, doamnelor şi domnilor, aratã cât de mult putem sã facem dacã suntem împreunã.

Vã mulţumesc tuturor pentru cã sunteţi prezenţi aici. O spun nu numai ca reprezentant
al Guvernului; o spun şi ca ieşean, şi ca istoric. Vã mulţumesc!

Mesaj pronuntat in anul 2006 la implinirea a 65 de ani de la presupusul pogrom de la Iasi.

Si mai recent, un articol in care Mihai Razvan Ungureanu acuza Romania de participare la „holocaust”.

Mihai-Razvan Ungureanu: Antisemitismul nu va mai fi niciodata tolerat in Romania
IERUSALIM – “Antisemitismul nu va mai fi niciodata tolerat in Romania, noi trebuie sa construim o societate care sa asigure drepturi egale pentru toti cetatenii sai indiferent de originea, limba, culoarea pielii sau religia lor”, a declarat ministrul Mihai-Razvan Ungureanu, cu prilejul unei conferinte sustinute la Universitatea Ebraica din Ierusalim.
In cadrul conferintei ”Fata in fata cu istoria. Romania si Holocaustul”, seful diplomatiei de la Bucuresti a amintit ca, desi istoriografia din perioada comunista a ascuns intr-un con de umbra tragedia suferita in timpul celui de-al doilea razboi mondial de evreii romani, in prezent, tinerilor din tara noastra li se prezinta dimensiunea crimelor sistematice infaptuite asupra acestora de catre autoritatile romane de la acea vreme in ideea prevenirii aparitiei unor astfel de actiuni discriminatorii.
”Experienta tragica a Holocaustului ne obliga sa continuam eforturile din ultimii ani de asumare a responsabilitatii morale pentru aceste evenimente. Educarea tinerilor in acest sens si continuarea cercetarii istorice a fenomenului vor impiedica incidenta unor tragedii similare si vor intari spiritul dialogului si al tolerantei intre membrii societatii romanesti, indiferent de etnia sau credinta religioasa a acestora”, a declarat Mihai-Razvan Ungureanu.
El a trecut in revista activitatea Comisiei Internationale de Studiere a Holocaustului din Romania (Comisia Wiesel), incheiata la sfirsitul anului 2004 cu prezentarea unui raport ce a fost publicat si distribuit in biblioteci si pe Internet. De asemenea, ministrul roman de Externe a amintit ca Guvernul de la Bucuresti este hotarit ca, pina la 9 octombrie, cind se va comemora Ziua Holocaustului in Romania, sa fie construit in Capitala un monument memorial, iar Ministerul Culturii lucreaza la un proiect de construire a unui Muzeu al Holocaustului.
Mihai-Razvan Ungureanu a evocat, de asemenea, activitatea centrelor de studii iudaice din Romania ce vor avea in curind posibilitatea de a colabora cu un institut national de studiere a Holocaustului si a facut o descriere detaliata a predarii istoriei Holocaustului in scolile romanesti. El a precizat ca in 25 la suta din liceele romanesti se preda cursul optional dedicat acestui fenomen si ca in programa de istorie pentru clasele a VIII-a, X-a si a XI-a au fost introduse de asemenea pagini dedicate Holocaustului. Totodata, au fost amintite pregatirea profesorilor romani de istorie pentru predarea acestui capitol, efort derulat de Ministerul Educatiei in colaborare cu Institutul Memorialului Yad Vashem din Ierusalim, si tiparirea din toamna acestui an a unui nou manual dedicat cursului optional de Istoria Holocaustului.
La conferinta sustinuta de ministrul roman de Externe la Universitatea Ebraica din Ierusalim au participat membri ai comunitatii de israelieni originari din Romania, profesori de studii iudaice si reprezentanti ai corpului diplomatic din Israel.
Vizita delegatiei romane in Israel a debutat duminica 3 iulie cu depunerea de coroane de flori la Memorialul Yad Vashem din Ierusalim si printr-o intilnire cu Avner Shalev, directorul Institutului Didactic de pe linga Memorial. Oficialul roman i-a inminat acestuia raportul publicat al Comisiei Internationale pentru Studierea Holocaustului din Romania (Comisia Wiesel) si i-a multumit pentru sprijinul acordat in redactarea raportului de catre istoricii de la Yad Vashem.
Cei doi au discutat, totodata, si despre continuarea programului de pregatire a profesorilor de istorie din Romania in vederea predarii istoriei Holocaustului la clasele de liceu. ”Avem nevoie de un proces educativ temeinic care sa se bazeze pe un manual foarte bun, apt sa redea nu numai detalii, ci si intelesul acestui proces istoric. Sint necesari profesori foarte bine pregatiti pentru a preda copiilor romani si o expresie morala a acestui episod al istoriei contemporane. Este nevoie nu numai de schimbarea unei paradigme educative, dar si de modificarea mentalitatii”, a declarat ministrul roman de Externe. Acesta a mai subliniat ca predarea istoriei Holocaustului si asumarea de catre poporul roman a responsabilitatii morale pentru acest fenomen nu inseamna o restaurare, ci ”o arheologie in propriile noastre greseli, deoarece numai adevarul ne face liberi, iar pentru asta este necesar sa infatisam si ceea ce este bun si ceea ce este rau in istoria noastra”.
Totodata, Avner Shalev a multumit Guvernului Romaniei pentru ca si-a tinut promisiunea de a publica Raportul Comisiei Wiesel si de a-l distribui in biblioteci si pe internet. Acesta a mai apreciat si faptul ca autoritatile de la Bucuresti pregatesc infiintarea unui institut de studiere a istoriei Holocaustului si a unui muzeu dedicat istoriei evreilor din Romania. La iesirea din memorialul dedicat copiilor, victime ale Holocaustului, ministrul roman a semnat in cartea de onoare si, conform traditiei, a plantat un pom. Luni 4 iulie, ministrul roman al Afacerilor Externe a vizitat Knesset-ul (parlamentul) israelian unde a avut o intilnire cu presedintele acestui for legislativ, Reuven Rivlin. ”Apreciem atitudinea Romaniei fata de Holocaust si antisemitism si totodata progresele facute in ultima perioada de Guvernul roman in acest sens”, a declarat dupa intilnire presedintele Knesset-ului. Acesta a subliniat ca antisemitismul este mai mult o problema a Romaniei decit a Israelului pentru ca afecteaza in primul rind societatea in care se manifesta. De asemenea, Reuven Rivlin a apreciat si contributia personala a ministrului Mihai-Razvan Ungureanu in lupta impotriva antisemitismului si faptul ca acesta este conducatorul unui centru de studii iudaice.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s